Călin, file de Fimoză (3)

      „Sunt Calin, am 32 de ani acum. Ultima data cand va scriam, eram in sala de operatie”. Asa ar trebui sa continue povestea cu fimoza, dar cand convalescentul devine extra irascibil si iti mai arunca si cuvinte de fata mare, sa vedeti ce a iesit.

     Pe toata durata interventiei, am sta la usa salii de operatie. Stateam cu IaNNa in brate si incercam sa leg un articol in timp ce adrenalina juca turca in mine. Din cand in cand, mai iesea o asistenta si se ducea la o mini debara/depozit de unde lua cand pansamente sterile, cand seringi sau alte instrumente pe care nu am reusit sa le vad din cauza ambalajului. Desi pareau simpatice, toate asistentele imi spuneau sa plec de pe etaj, sa astept jos la receptie.  Nici prin gand nu imi trecea sa plec. Dicolo de usi se taia puta unui barbat de 30 de ani, virgin, introvertit si culmea…. era iubitul meu de atunci. Nu ma condamnati, eram mai mult curioasa de ce o sa iasa din aceasta poveste, cu toate ca imi placea de acel sarman. Toata povestea relatie noastre a durat maxim 5 luni, in care mi-am testat limitele rabdarii cu un adult „convalescent” dar cu discernamant. Despre mama, persoana din viata mea fara discernamant, poate voi scrie alta data. POATE!!!

     Revin la Calin si la povestea interventiei lui

     Nu stiu cand a trecut ora si usile salii se deschid. Personalul iese zambind si cu satisfatie pe fata. Rasuflu usurata si vad cum o asistenta ma cheama sa il ajut sa se imbrace. Imediat am sarit de pe scaunul din hol si eram in picioare langa patul lui. Tocmai fusese mutat de pe masa de operatie intr-un pat normal de spital.

     Sala era in forma de U intors. In partea de langa usi, avea 2 paturi si o vitrina. Pe la mijlocul ei era masa de operatii si masute cu aparatura necesara interventiilor. Am apucat sa vad cosul de gunoi, ce era plin de pansamente cu sange si betadina. Nu m-au lasat sa trec de patul lui, dar oricum vazusem tot ce era in sala.

     Dupa ce am aruncat o privire rapida in jur, m-am dus tinta la haine sa il ajut sa se imbrace. Curiozitatea mea cea mai mare, era CUM ARATA O PUTA ABIA OPERATA 😀 😀 Cand am pus mana pe el sa il ajut sa se ridice pe marginea patului, parca era speriat de ce ii puteam face. Tare as fi vrut sa stiu ce era in capul lui.

Va urma…

Intre timp, astept parerile voastre despre poveste :p