Acum ceva timp am fost la un seminar despre educaţia sexuală în familie. Eram tare curioasă să văd ce are de spus un “psiholog creştin” despre acest subiect. Nu ştiam cât de mult sau superficial va intra în subiect. Însă, ceea ce nu ştiam eu cu adevărat era faptul că aveam să învăţ ce înseamnă abuzul sexual. De fapt explicaţia abuzului sexual. Abia la final am auzit esenţialul: “copilului trebuie să îi explicăm că abuzul nu este vina lui!” Aş fi vrut să aud şi eu aceste cuvinte când eram copilă. (Nu am vorbit despre acest subiect şi încă nu mă simt pregătită, dar PROMIT să scriu şi despre asta.)
Seminarul la care am participat a fost organizat la Tzuby’s Kids, o organizaţie nonprofit. În ziua cu pricina, 30 mai, eram răcită de eram pasibilă de internare, dar na, eu la seminarii despre educaţie sexuală mă duc şi din lumea de apoi dacă am ceva de învăţat.
Cum nu am fost în stare să leg un articol de atât amar de vreme, am decis să o fac în această seară (28 sept 2019) pentru că să vezi… MÂINE MERG LA UN ALT CURS, organizat de La primul bebe. Deci să expun ce am învăţat atunci, pentru a face loc pentru noul articol legat de evenimentul de mâine.
Ideile principale le-am numerotat, dar merg dezvoltate ulterior.
- Atitudinea părintelui face diferenţa. Toţi venim cu un anumit bagaj şi credinţe, vrând-nevrând. Care ar fi reţinerile noastre, blocajele? De aici pleacă o mare parte din problemele de exprimare legate de igienă intimă, viaţa sexuală sau chiar de creşterea copilului de sex opus. Ceea ace trebuie să înţelegem noi este faptul că TREBUIE să ajungă la copii ceva asumat.
Educaţia sexuală începe de la naştere. Da, încă de când a ieşit din burtica mamei copilul învaţă. Să respire, să ţipe, să sugă lapte, să urineze… Apoi la câteva luni începe explorarea corpului. Acela este momentul când putem să îi facem obiceiuri de igienă.
Educția sexuală = tot ceea ce transmitem despre sexualitate și gen.
Educația sexuală nu este o conversație, este un stil de a vorbi care durează de la naștere până la 18 ani. Da, de vorbit. Cu curaj sau cu inima ghemotoc. Numai așa îi formăm copilului o filosofie despre sexualitate.
Accentual nu este pe transmiterea de informații ci pe crearea unei stări de confort, de deschidere.
Cand copilul întreabă ceva este bine să îi spunem că ne bucurăm că ne-a ales pentru acea întrebare. Dacă nu știm să răspundem, îi spunem că ne informăm și reveim cu un răspuns potrivit lui și valorilor noastre. Este important să cultivăm o atitudine pozitivă. Adică să nu îi spunem sau să îi dăm impresia de NU CATEGORIC.
2 LA 0-3 ani
-Trebuie să cunoască numele organelor genitale, dar și anatomice. Mai greu cu anatomia, mai ales dacă nu poate pronunța corect. Scopul este să reducem rușinea legată de aceste organe, să aibă un limbaj bun medical.
Dacă copilul vine cu un alt vocabular acasă față de ceea ce a fost învățat de noi este un semnal de alarma!!!
-Să cunoască diferența dintre fete și băieti. Nu hrănim o anumită curiozitate.
Dintr-o chestie neinteresantă, dacă noi evităm, poate devenii imediat interesant.
-Trebuie să le spunem că părțile intime sunt numai ale lui!!!
Copilul trebuie învățat să nu lase pe nimeni să îl atingă în zonele intime, cu mici excepții: părinții, bunicii, bona, personalul medical și personalul de la grădiniță/creșă cand nu se descurcă copilul.
-Creierul copilului trebuie să fie familiar cu tiparul de a spune NU, clar și ferm. Dar și mai important este posibilitatea de a explica și de ce acel NU.
3. LA 3-5 ani
-Informații despre concepție. Se poate spune o poveste cum că bărbatul și femeia se iubesc…
-Dacă copilul are acces la internet să îi spunem că este posibil să apară oameni care își arată parțile intime.
-Să îi spunem că îi recomandăm să închidă imediat jocul/aplicația/filmulețul și să spună celui mai apropiat părinte.
Regula de “fără secrete” față de părinți trebuie exersată.
4. LA 5-10 ani
- Sunt multe pericole online.
-Pubertatea își face simțită prezența. Copilul trebuie să știe ce schimbări apar: baiatul are trăsături de bărbat
fata are trăsături de femeie.
-Mecanica actului sexual. Deși sună pompos, este in realitate explicația dată cumva pe modelul lecției de fizică. Ceva mișcare, cu direcție, cu control de greutate și ceva delicatețe și mai ales cu acordul partenerului.
O curiozitate din mediul în care se află poți să testezi din când în când.
Ex. Îi poți da o propoziție de informație și aștepți reacții. Încerci să nu dezvolți prea mult conversația dacă simți că el nu o cere.
-Într-o lume ideală, etapele dezvoltării sexuale se leagă de etapele dezvoltării fiziologice. Asta se aplică în situațiile de sănătate fizică și mentală.
-De folosit cuvintele corecte. 1% sunt interesați, apoi devin plictisiți. Este greu pentru un copil să vorbească folosind cuvinte lungi sau termeni medicali.
5. Dupa 10 ani, cu de toate…
Abuzatorii se feresc de copii care au limbaj elevat în privița intimității
ABUZUL SEXUAL
Nu vorbim numai despre viol, pentru că abuzul nu este neapărat de violeță.
Este orice act, vorbă, atingere între două persoane, dar una nu își dă acordul.
Abuzatorul nu are neapărat autoritate, ci are o oarecare relație cu copilul. Isi alege copii care sunt mai usor de infruentat sentimental, ii creaza o stare de siguranta, de bine.
Este recomandat să urmărim persoanele care acordă atenție disproporțională unui copil.
Prevenția este bună dacă putem să ținem pulsul copiilor. Dacă respectă regula “fără secrete față de părinți” prevenția este pe jumătate făcută.
În cazul în care în familie sunt mai multi copii,este recomandat de acordat timp de 1 la 1 cu fiecare copil, de exemplu saptamanal, 20 de minute sau 2 ore, sa devina o rutina, sa stie ca o sa vina “timpul lui cu mami sau tati”.
Trebuie să cultivăm capacitatea copilului de a spune NU și față de noi, dacă își poate argumenta poziția și poate să negocieze.
Ce facem dacă aflăm că copilul nostru a pațit ceva? Atunci TREBUIE:
Să rămânem calmi.
Să nu îl chestionam până in panzele albe.
Să vedem ce facem, cum procedăm de acum în colo.
Dacă nu avem un răspuns pe moment, îi spnem “Mă gândesc cum facem și revin”.
Să îi clarificăm copilului că nu este vina lui, el va crede că a eșuat.
Să îi spunem că îl iubim, că îl protejăm, că acea persoană nu va mai ajunge la el.
Vom exclude acea persoană!!!
Copilul are unele comportamente ciudate, vocabular ciudat, atinge oameni în zona intimă?? -> toate acestea pot sa fie urmări ale unui abuz.
Putem să îi spunem că noi nu suntem așa, ci așa, adică în alt fel.
Unui copil mic nu îi explici abuzul, ci prin joc de rol încerci să îl ajuți să treacă mai departe, să nu rămână cu comportamente de Sechele.
Dacă este ceva mai grav, să cerem ajutor specializat. Chiar trebuie, lăsând banii, gura lumii și presupozițiile deoparte.
Dependența de proces
Nu există un mod real de a opri un copil de 4-7 ani de a se satisface.
Dacă o face excesiv, poate fi o modalitate de a face față stresului și trebuie căutată cauza. Poate să dureze, mai ales dacă copilul nu vorbește corect și se fâstâcește.
Eu sunt “umilibilă”? Nu! Nu alegi tu să fi victimă. Toți avem nevoie de o găleată emoțională sau de micul nostru moment de victimă.
Astea fiind spune, nu închei înainte de a menționa și cartea – caiet de lucru a Andei Mogos. Explică punctual ideile, dar ai și teme de facut. Cartea se citește rapid și limbajul este comun, potrivit și adolescenților.
Descoperă mai multe la de la sex la dragoste
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Eu incerc sa vorbesc cu baietelul meu de 8 ani despre sexualitate desi recunosc ca mi-e greu pentru ca la noi in familie acest subiect a fost si este tabu.
Pai incepe cu baita, sa ii spui ca trebuie sa isi spele singur si bine partile intime, sa le tina mereu in ghilotei si sa nu lase pe nimeni sa le atinga.
Un subiect foarte delicat dar care trebuie atins fie ca ne place sau nu sa vorbim despre asa ceva. Mare curaj ai!
Nu am curaj, am o mare oftica. O ftica pentru ca avem in parintii nostri si in alti semeni o jena si o pudoare ce ne duce catre analfabetism sexual.
Mi se pare foarte interesant subiectul si e pacat ca multi dintre parinti nu stiu cum sa vorbeasca cu cei mici pe aceasta tema. Noi mereu am discutat totul cu cartile pe fata in familie.
Ma bucur pentru tine. Esti un caz fericit.
Multumesc, asa e.
Sfaturi foarte bune! Ar fi tare bine daca astfel de educatie ar incepe in familie si n-ar mai exista atatea complexe.
Pai tu, ca medic, ai putea sa incepi de la cabinet cu ceva recomandari, discutii cu micii pacienti.
cred ca e foarte important sa transmitem copiilor informatiile corecte, dar pe intelesul lor. si niciodata sa nu inchidem ochii la problemele lor!
Asa este, informatia incompleta este o mare greseala.
Tare mi-ar placea ca parintii sa se ocupe de educatia sexuala a copilului pentru a evita situatii jenante in tabara si la scoala. Dar prima data, adultii au nevoie de educatie…
Pentru asta sunt cursurile de educatie sexuala. Sunt cam rare si poate cu taxa. Eu pentru prima conferinta am dat 150 de lei, a doua 50 de lei, cursul de ieri 30 de lei, plus carti. Atat pentru adulti cat si pentru copii.
Cu siguranță e important să se abordeze acest subiect și în școli și să se ofere educația necesară pentru a evita evenimente neplăcute.Iar cursurile acestea pot fi foarte utile.
Este o programa pregatita de psihologi ce au colaborat cu UNESCO. Este trecut in orele de dirigentie. Este explicat acolo unde se poate la orele de biologie. Dar prea putin, pentru ca parintii considera ca este o invitatie la inceperea precoce a raporturilor sexuale.
Ma consider ope mind intr-o oarecare masura, dar nu pot sa zic ca as fi deacord sa ii spun copilului atat de devreme chestii despre sex.
Depinde ce intelegi tu prin chestii despre sex si la ce varsta te referi tu ca nu ii poti spune?
P.S. educatia sexuala cuprinde si sex-ul, iar sex-ul nu este viata sexuala.
Este util dar la fel și periculos. Nu uitați că natura deja a prevăzut un sistem infailibil în ceea ce privește sexualitatea, la creat din două surse, neoronal și fiziologic. Ar veni cam, să nu învățăm vrabia să zboare. Dar dacă totuși, dintr-un motiv sau altul cineva decide să intervină în mod artificial. Trebuie să fie foarte atenți la faptul cum copiii interpretează argumentul/e. Copii au înclinația de a deforma informația și dese ori poate fi stocată în mintea lor subt o formă diversă de cea originală. La care consecințele nu sunt deloc plăcute. Cel mai bine e, să se ocupe o persoană competentă. Ori părinții să fie bine instruiți și susținuți pas cu pas de aceștia.
Buna ziua,
Multumesct pentru comenyariul elaborat. In privinta educatiei sexuale nu cred ca natura are ceva a face in aceasta privinta. Cunosc cazuri de iubire adevarata terminata cu un deces la scurt timp dupa casatorie. Fata a fost virgina iar baiatul prea dotat pentru fata. I-a produs fisuri vaginale ce au cauzat decesul in scurt timp. Iar legat de copii, cred ca pot sa inlocuiesc educatie sexuala cu stiinta corpului.
Dacă o persoană ajunge la maturitatea sexuală și nu cunoaște legile fizicii elimentare. E un pic paradoxal. Iar dacă el era super dotat iar ea în mod viceversa și s-au combinat. Este un caz la o 100milioane. Iar metoda cu știința corpului nu e rea. Unica recomandare pe care o pot da este, ca copilul să nu simtă că partea genitală, este mai accentuată decît celelalte părți ale corpului.
Cazul prezentat d emine nu este 1 la 100 de milioane. Se intalneste mai des decat credeti in zonele rurale. Iar la partea cu stiinta corpului nu se evidentiaza o parte mai mult decat restul. De aceea se numeste stiinta corpului si nu stiinta organelor genitale.
Inițial se vorbea despre educația sexuală. Dacă nu mă greșesc. Cunoașterea corpului uman cred eu, era propus ca metodă prin care să fie transmisă respectiva educație. Iar ceia ce ține de cazul anterior voi face o mică cercetare. Am auzit de incidente asemănătoare ce se petreceau în circumstanțe diverse. Dar într-o relație tradițională este o noutate. Dacă cazurile erau mai frecvente eram să fiu la curent.
Cunoasterea corpului este = cu educatia sexuala. Daca nu iti cunosi corpul, cum ii spui partenerului ce iti place in pat? Cum ii spui ce nu iti place?
Mă refeream la educația sexuală prin intermediul științei corpului uman.
Nu am dubii în privința aciasta. Dar trebuie urmărit un plan didactic care corespunde cu vârsta și cu cultura de origine pentru ca informația să fie absorbită cu ușurință și interpretată corect. Și cum am menționat mai sus. Trebuie să se desfășoare cu sprijinul unui specialist.
Tocmai statul nu da voie la implementarea pedagogica a acestei materii. Iar persoana specializata in acest moment nu este decat un psiholog pediatru cu competente sexuale.
Este pro și contra pentru această disciplină. Cum am menționat la început este riscul ca mesajul artificial să influențeze negativ.
Dese ori sunt cazuri, care au putut fi evitate dacă erau să fie informați.
Iar alte ori informația precoce poate crea perversiuni.
Eu personal cred că este suficient pentru o persoană normală să înceapă educația sexuală, de când începe să studieze anatomia la școală. Dar psihologul să țină monitorat elevii și să intervină în acest sens când este necesar.
Apreciez parerea dumneavoastra 🙂
Este un subiect foarte util și interesant. Îmi pare bine cînd văd persoane care nu sunt indiferenți de p
indiferenți față de problemele cu care se confruntă societatea. Dragostea și sexul este și va fi mereu responsabili de stabilitatea și fericirea cuplului
Asa este. O seara buna.
O seară bună
Multumesc
Mă bucur tare mult să aflu că există oameni ca tine, care au curajul (pentru că da, deși este o normalitate, în ziua de azi îți trebuie și o doză de curaj să vorbești liber despre sex, doză de curaj pentru oamenii care te vor critica și judeca ulterior) să promoveze acest subiect. Mi-ar plăcea să știu că părinții și viitorii părinți vor fi deschiși să vorbească cu ai lor copii despre toate aspectele notate de tine mai sus!
As vrea sa pot avea o influenta mai mare, dar sunt ignorata.