Senzatii de graviduta

     Sunt insarcinata in 30 de saptamani <3 . Bebeii din burtica mea au 7 lunite iar eu am tot felul de senzatii de cam 6 luni.

Recent, au inceput si contractiile. Nu ma intrebati cum se numesc acest tip, caci nu mi-a stat capul sa il retin. Am sa incerc sa fac o lista cu lucruri bune si lucruri pe care le percep ca fiind rele in aceasta perioada 😛 . Voi incepe cu partea „rea” 😀

    Dupa prima luna, in care nu mi-am dat seama de existenta sarcinii, am inceput sa am probleme cu mirosurile de mancare, de parfumuri dulci, de tigari si transpiratie. Cam orice era prajit, imi producea o stare de greata si voma de ma lua cu lesin. Dar, nu am vomitat niciodata pana acum 😛 . De mancat, in primele luni, reuseam doar salate, legume, fructe, acrituri si muraturi. Zeama de varza era ca apa pentru mine. Tot atunci, am inceput sa beau apa plata, ceea ce nu mai facusem de ani de zile. 🙁  Apoi, desi trecusem de 3 lunite de sarcina, eu ma vedeam slabind. Ma ofticam ca nu capatam acele rotunjimi specifice gravidutelor.  Am inceput sa evit prezenta sau joaca cu pisicul, de teama de a nu pierde sarcina pe la 6 luni. Circula un zvon prostesc prin gura babelor cu ton deocheant, cum ca pisica poarta un virus care te poate face sa pierzi sarcina la 6 luni. Prost zvon, dar nu a fost cazul meu. Poate si faptul ca am trait toata viata printre pisici, ale mele, ale altora, ale strazii, am devenit imuna 😀 ( vreau sa cred eu 😛 ) . Am avut si o perioada cand nu ma puteam ridica din pat. Forta, energia, vointa, erau departe de mine, poate la plimbare. Somnul era si este inca in reprize si datorita faptului ca un bebe sta cu capul pe vezica si col 🙁 . Sper ca acel bebe sa nu devina instalator la cat m-am uitat la fiecare detaliu al baii de cate ori ma duceam…) Legat de mancare, de multe ori, nici nu era nevoie sa inghit imbucatura luata ca sa nu imi placa respectiva mancare, salam, prajitura si sa mi se faca rau instantaneu. Anemia de sarcina nu se mai pune, mai ales ca am 2 bebei in burtica 😛 . Internarile la Spitalul Judetean Ilfov  si Spitalul Municipal nu se mai pun. Analize, perfuzii, ecografii, monitorizare bebei, diazepam in perfuzie 🙁 ( Buuuuu, diazepamul mie mi-a facut rau, altele dormeau bustean si il adorau, nu le mai durea nica! )  Cand nu dormi, incepi sa te gandesti. In general, cam aiurea. Dar o parte din ele, din ganduri sunt normale: oare ei sunt bine dezvoltati in burtica? Primesc suficienta mancare, mai ales ca eu ciugulesc nu mananc consistent? Cand misca, am 4 luni jumate si nu simt nimic! 🙁 Dupa ce au inceput sa miste, aveau momente in care loveau de saream de pe scaun. Sau se certau cu matele. Apoi a inceput sa ma doara burtica, sa se intinda pielea, sa ma manace corpul de ziceai ca am puricei 😛 ( Doamna doftorita a spus ca este din cauza unui bebel ce sta/ loveste ficatul).  Am 2 camere, unde vor creste copilasii? Unde vom dormii noi? Inca nu am centrala, o sa pot sa le ofer la iarna caldura necesara? De ce obiecte si hainute au nevoie bebelusii nou-nascuti? Voi face fata la 2 bebei singurica? Si alte N-spe-mii de ganduri. Mai rau este acum, cand am mai multe nopti la rand nedormite, iar zilele trec greu, nu am forta necesara sa ma ridic din pat, nu am pofta de mancare sau nu pot sa scot rufele ude din masina de spalat. Este greu sa depinzi de altii 🙁 . Ma simt infirma si ma deprima incapacitatea de a fi EU, cea dinainte de sarcina. Sper sa trec cu bine de toate aceste incercari si viitorul sa fie productiv 🙂 .

     La partile bune, as putea trece cam asa:

     Nu pot manca decat cateva dulciuri, cu multa concentratie de cacao. Fara carne, cafea, sau sucuri foarte dulci. Se pot consuma doar amestecate cu apa 😛 . Nu am luat prea mult in greutate. De fapt nu stiu deloc ce greutate am. Burtica mea nu arata de 7 lunite si cu 2 bebei 😛 🙂 . Nu am picioarele umflate, nu am pofte ( zic eu, dar sotul pufaie cand il trimit la 9 seara sa imi cumpere fulgi de porumb pentru ca s-au terminat 😛 ). Cand sunt bebeii agitati, il rog pe sot sa puna mana pe burtica si ei se calmeaza instantaneu. Cum ridica mana, cum pornesc lupta ( intre ei cred 😀 ) Au fost momente cand eu simteam miscarile lor, iar sotul nu, desi avea palma peste pantecul meu deja rotunjit.  Pisicul, de care ma bucur acum foarte mult <3 ( sic babelor ce vorbesc aiurea 😛 ) sta mai mereu incovrigat pe burtica mea si nu reactioneaza la miscarile bebeilor. Dar daca te foiesti in patura, imediat sare sa muste locul unde s-a miscat patura 😛 .  La ecografii, doamna Doctor Albu Ruxandra ne-a spus mereu ce trebuie sa fac. Sau pe scurt ce nu mai trebuie sa fac. Prefera sa ma mut in varful patului, cu biblioteaca langa mine si sa pap cuminte pastilele recomandate de ea.  Pentru binele meu, acum pap urmatoarele pastilute: Arefam, No-Spa, Femibion, Magneziu si B6, Aspacardin. Pot spune ca sunt putin mai mult rasfatata de sot. 😀  Stie ca nu mai pot/ nu mai am voie sa fac anumite treburi in casa si a preluat el stafeta la ele. Este simpatic sa vezi cum spala vasele sau transeaza un pui 😛 . Ma ajuta la baita, la sosetele, sau incaltat. Este cel mai sot dintre barbati <3 . Il apreciez si vreau ca ai mei copii sa ii semene. La Ecografiile 4D, doamna doctor a spus ca au picioarele lui  lui si fata morocanoasa a mea. As mai dorii eu sa aibe ochii lui verzi cu picatele si calmul sau :p .

Este interesanta perioada de sarcina, dar cred ca mai interesant o sa fie ceea ce urmeaza 🙂