Mică lecție pentru părinți de educaţie sexuală digitală pentru copiii mici

,,Gândul la viitoarea conversație despre sex este suficient cât să îl tulbure chiar și pe cel mai curajos părinte. Însă educația sexuală nu începe cu penisuri și vagine; liniștește-te. Renunțați la ideea că va trebui să lămuriți totul printr-o unică discuţie – învățarea copiilor despre sexualitatea sănătoasă nu este ceva ce se întâmplă o singură dată, ci presupune mai curând o serie de conversații care avansează cu timpul., Sursa – , pag 96, Cindy Pirce

Salutare,

Am început cu acest citat pentru că este fix ideea de la care pot începe articolul.

Dacă și tu ți-ai ținut copiii mai mult în casă în ultimul an, atunci ști că au fost expuși pericolului de pe dispozitivele electronice. În funcţie de vârsta copiilor, aceștia au acces la anumite aparate și un anumit timp cu conectare la internet. Ocazii cu care pot să dea peste reclame, Pop-up-uri și redirecționări către site-uri malițioase și greu de înțeles pentru copii.

O întrebare despre ce a văzut pe un dispozitiv electronic este fix ocazia cu care poți începe educația sexuală. Adică o serie lungă (ce ar trebui să țină toată viața) de discuții despre ce a văzut, ce crede că a înțeles, ce înseamnă în realitate, ce trebuie să facă cu ceea ce a văzut, dacă are voie să spună și prietenilor despre aceste subiecte. Și încă multe alte întrebări din aceeași categorie.

Știți care este partea bună din toate acestea mici discuți? Faptul că cel mic uită sau nu dă importanță mare răspunsurilor despre educație sexuală digitală, decât dacă voi faceți mare caz din ceea ce a văzut. În acest fel voi, părinții, puteți să exersați alte și alte răspunsuri până credeți că ați găsit pentru copiii voștri acele răspunsuri potrivite. Specific, potrivite vârstei la care se află în acel moment, nu și peste 6 luni sau 1 an.

,,Dacă părinții nu intră pe deplin în rolul lor de educatori sexuali, s-ar putea să fie nevoie de un, sat, ca să umple golurile din educația sexuală a copiilor.,, Sursa – Educația sexuală în era digitală, pag. 100

Asta poate însemna trimiterea de către copil prin mesaj a unui text, imagine, link sau videoclip către cei de o seamă cu el pentru a afla părerea lor. Mesaje de tipul ,,uite ce am găsit eu,, trimis către colegi, vecini sau prieteni sunt de multe ori sub acoperire. Dacă copilul nu este învățat să arate unui adult acea informație incitantă văzută pe un dispozitiv electronic, el o va trimite către un alt copil, în speranța că acesta va spune ceva despre sau măcar își va da cu părerea.

Satul, unui copil poate să fie unul educativ sau toxic. Poate fi stânjenitor sau comic. Sincer sau mincinos.

Minciuna primită de către un copil în privința educației sexuale poate dăuna o bună bucată de timp. Timp ce uneori nu se mai poate recupera. Minciuna prinde valoare de adevăr în timp iar copilul chiar ia de bună acea informație.

Idei precum că fetele au boboci, flori sau păsări în chiloți pot devenii motive de bullying.

,,E mult mai ușor să ne dezvăluim pe noi înșine dezbrăcați înainte ca ei să fi fost expuși marketingului și mass-mediei, pentru că nu vor veni cu observații necruțătoare-încă!,, Sursa – Educația sexuală în era digitală, pag. 103

Să nu credeți că un copil nu este influențat de către reclame. Mai ales un copil care are un program strict de acces la televizor și internet. Cel puțin ai mei așa pățesc. Nu vreau să creadă copiii mei că numai luând pastile pot avea un păr frumos. Sau să slăbesc. Sau dacă voi cumpăra un anumit sutien voi avea sâni mai frumoși. Sau dacă nu mă voi da cu un anumit parfum soțul meu nu mă va place.

Cu alte cuvinte vreau să spun că în anumite contexte vederea corpului uman natural este un punct de reper, punct de adevăr. Mai ales dacă este văzute la mamă și/sau tată.

Copilul odată familiarizat cu rușinea, intimitatea și curiozitatea va căuta mereu puncte de comparație, atât cu ceea ce vede pe internet, în reviste sau în grupul lui de prieteni. Comparații ale părților corpului sau dorința de a crește mai repede pentru a atinge anumite dimensiuni este stresantă.

Fereala față de părinți, frați mai mari sau chiar intrarea accidentală când se schimbă sau la toaletă crează senzații de mare stânjeneală.,

,,Cu timpul, ne simțim cu toţii – părinţi și copii – mai confortabil de fiecare dată când deschidem o discuție legată de corp și sexualitate., Sursa – Educația sexuală în era digitală, pag. 105

Până la următoarea lecție vă urez multă sănătate sexuală, timp de citit și de împărtășit. 😀