Sunt mama de 24 de zile si deja am intampinat probleme.
Prima a fost faptul ca nu am putut sa ma ridic din pat relativ repede sa ma duc la Terapie Intensiva sa imi vad bebeii.
A doua problema, a fost faptul ca nu am fost in stare sa ma MULG ca pe vacuta Milka sa le dau laptic. Una bucata asistenta trecuta de 50 de ani, s-a cam rastit la mine si mi-a strivit efectiv sanul, ca sa se convinga ea ca am lapte pentru copii. Durerea a fost mare, incat am tipat si am inceput sa plang. Noroc cu doamna doctor ( ingerasul meu de la spital, Albu Ruxandra 🙂 ) care mi-a spus sa incerc o pompa de san, manuala sau electrica si nu mulsul la mana 🙁 .
La recomandarea acesteia, am asteptat sa mi se pregateasca singura lor pompa electrica, ce putea fi folosita de mamele bebeilor de la Terapie Intensiva. Aceasta este un model destul de vechi, care are doar 2 recipiente de colectare. Mi s-a dat dreptul sa o folosesc la 3 ore, cand trebuia sa vin la vizita bebeilor si sa le dau si lapte pentru masa.
Intr-un fel ma simteam norocoasa ca am primit acest obiect in ajutor. Pe holul sectiei, erau asezate vreo 5-7 scaune pe care erau asezate alte mame ce se chinuiau sa se mulga, fie si o lingurita de lapte pentru bebeii lor.
Unele, aveau sanii proeminenti, precum pepenii rascopti, altele aveau sani firavi de copile si, totusi, se incapatanau cu buzele muscate sa se mulga pentru copilasul lor.
Scena este dramatica si te afecteaza. Tristetea este la ea acasa cand vezi aceste mame. Saloanele in care isi petrec orele si zilele bebelusii prematuri sau cei cu probleme grave, sunt la cativa pasi distanta de mamele-mulga.
Unele asistente sunt artagoase, te critica pentru ca nu esti un stare sa te mulgi. Cele care primesc permisiunea sa isi tina bebelul in brate si sa incerce sa il alapteze, de multe ori plang in acele momente. Dar, apoi revin la activitatea de muls… 🙁
Eu, am fost poate norocoasa. Al meu sot s-a dat peste cap sa imi procure nu una, ci 2 pompe de san de la firma Primii Pasi. Prima, a functionat din pacate doar 3 zile si inca astept raspunsul de la services :(, dar a doua, este numai buna 😀 . Pe langa pompa, am fost nevoita sa imi cumpar si sterilizator, pentru ca cei de la spital nu vroiau sa imi sterilizeze nici macar biberonul, dar apoi pompa.
Aici, intervine rugamintea mea. Dragi Primii Pasi, Philips Avent, Spectrababy, Chicco, Noriel Bebe, Medela, Bebe Tei, stiu ca dispuneti de cateva bucati de pompite, fie manuale fie electrice, pe care le puteti dona sectiei de Terapie Intensiva Neonatologie la ce spital doriti voi din tara, insa mi-ar place sa fiu prezenta la donatie.
Puteti ajuta nenumarate mamici sa isi hraneasca bebeii. Bebei ce pe viitor va pot devenii clienti fideli, pentru mai multe produse. Puteti de asemenea sa faceti un program de consiliere psihologica/psihiatrica pentru acele mamici ce stau cu sufletul la gura langa un bebeu de 900 de grame, sau cu complicatii grave inca de la nastere.
Pliante si mici cursuri gratuite ar prinde bine pentru fiecare mamica, cu bebelus bolnav sau sanatos. Mostre de creme pentru san, piele bebelus sau mama, ar insenina o frunte ridata inainte de vreme. Stiu ca puteti, aveti cu ce, dar mai ales, AVETI PENTRU CINE. Puneti suflet, pompite si pliante in ajutorul copiilor. Fiti ingeri, pentru mici ingerasi abea sotiti in aceasta lume. Zambetul lor, va va fi multumirea deplina.
P.S. desi a avut 203 vizualizari pana in prezent, nu am avut nici o reactie 🙁 trist domnilor si doamnelor, TRIST!
Descoperă mai multe la de la sex la dragoste
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Felicitari tie ca ai trecut peste! Eu am nascut acum 3 ani si jumatate si mai urmeaza inca o data sa o fac pe la sfarsitul lui noiembrie daca imi ajuta Dumnezeu. Sarcina cu foarte multe probleme, acuma sa nu se nasca mai devreme. Imi place mult ideea ta, e ca cea avuta de de Pampers (marca) cu a ajuta mamicile cu cate o borseta cu pliante, cremute pentru popoul bebelusilor si altea alea. Dar pentru cei de la Terapie Intensiva chiar ar trebui ceva. Ceva care sa le „coloreze” viata: bebeilor dar si parintilor, saracii, care vin si de multe ori ii vezi plecand de acolo abia taraindu-se, amandoi mai mult imbratisati pentru sprijin reciproc. Cea mai mare bucurie a lor e sa isi vada puiul/puii ca iau in greutate, ca nu mai ai probleme, ca in sfarsit ii pot lua acasa.
Am nascut prin cezariana si de data aceasta va fi la fel din cauza complicatiilor. Prima data am stat in spital ca proasta 3 zile si i-am dat fiicei mele laptele lor cu lingurita, pentru ca eu credeam ca din cauza cezarienei nu am lapte. Noroc cu o asistenta, in ziua externarii, blanda si foarte calda, care a venit la mine si mi-a zis ca sigur am lapte si m-a ajutat sa desfund canalele la ambii sani. Apoi mi-a pus fiica la san si „Uite, maica, ai lapte! Ai scapat!”. De astfel de oameni este nevoie, dar este nevoie si de informare, cursuri cum ai scris si tu, de aparatura.
Asociatia unu si unu au cursuri si Call Center, dar fonduri insuficiente.