Va scriu in ideea de a arata ca dragostea nu se uita in calendar. Nu tine cont de 14 februarie sau 24 februarie.
Desi suntem romani si ortodoxi, avem tendita de a fura fiecare ocazie prezentata de mass-media ca fiind ziua a ceva.
Motivul pentru care va scriu este un balansoar. Unul pe care mi l-am dorit de mica, in care ma imaginam bunica tricotand botosei pentru nepotei. Acest balansoar l-am primit in data de 13 februarie. Fara legatura cu Sf Valentin. Aceasta zi a fost intr-o sambata, cand sotul a avut o zi de lucru mai mica si a putut sa mearga sa il cumprere. Balansoarul era demontat si ambalat intr-o cutie relativ mica. Motivul sotului pentru al cumpara nu au fost nici gand visele mele de mica, nestiind nimic de ele, ci spatele meu care duce destul de greu sarcina cu gemeni ce mi-a dat-o bunul Dumnezeu. Stiind ca imi pace sa citesc mult si nici un scaun sau pat din casa nu imi ofera sustinerea intregului spate asa cum aveam nevoie, a decis sa imi cumpere balansoarul.
Bucuria mea a fost si mai mare cand am resuit sa il vad pe el la ora 10 intr-o zi de sambata acasa si cu balansoarul.
Eu eram inca in pijamale si tare nerabdatoare sa il probez. In timp ce sotul se uita pe schita sa il monteze, Torcila, pisicul nostru se juca prin camera cu suruburile din pachet. De asamblat i-au luat cam 15 minute, timp in care eu am eu le tot faceam poze. La final, mi-a facut si sotul o poza cu mine in balansoar si cu burticuta mea de graviduta in 5 luni cu gemeni. Acum cititul si tricotatul de botosei este o mareeeeeeee placere.
P.S. in burticuta sunt 2 baietei 🙂 🙂
Descoperă mai multe la de la sex la dragoste
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.