Ziua de azi a început cu emoţii pentru mine. Urma să mă văd cu o mămică ce a fost abuzată de soţ în repetate rânduri dar a reuşit să plece de acasă. Prin amabilitatea altor mămici şi intervenţia unui grup destinat mămicilor abuzate, mămica în cauză a reuşit să îşi găsească o nouă locuinţă. A început şi terapie recuperatorie. Acum, îşi caută un loc de muncă pentru a putea să le ofere copiilor cele necesare.
Când am văzut-o, prima mea reacţia a fost de uimire. Această femeie este înaltă şi bine făcută. Aş putea spune o structură solidă, dar nu grasă. Un păr lung şi negru îi stătea împletit pe spate. Cu toate acestea, agresivitatea şi răutatea din oameni nu ţine cont de aspect. În astfel de momente iubirea devine o armă periculoasă. Devine acel ceva ce te face să nu mai înţelegi nimic. De fapt mai este iubire la mijloc din moment ce ai primit prima palmă? Mai stai să o primeşti pe a doua? A treia palmă o simţi de faţă cu copilul iar continuarea este oribilă.
Mămica de azi mi-a amintit de povestea mea. Cum fostul soţ a devenit „centru” universului meu, deşi nu am cerut acest lucru. Prietenii lui au devenit „prietenii” mei, iar prietenii şi rudele mele duşmani şi profitori. Mâncarea se făcea numai la comanda lui, iar ieşirile din casă trebuiau făcute cu rugăminţi şi aprobate de el.
Uite aşa ajung unele dintre noi păsări în colivii de aur. Unele se îngraşă mult, ajungând de batjocură partenerului. Unele se afundă în ţigări, băutură sau droguri. Altele… recurg la gânduri şi gesturi necugetate.
Recunosc că şi eu am trecut prin pasa „cuţitului” sau a „pastilelor”. Ba chiar m-am gândit să îi otrăvesc mâncarea. Logica mea nu mai era şi creierul îmi căuta tot felul de „soluţii” prin care să pot scăpa efectiv de captivitatea mea şi de agresivitatea la care eram supusă.
Delimitarea între logic şi eronat este o fâşie milimetrică ce se poate muta cu numai o respiraţie putere. Dacă această respiraţie duhneşte a alcool sau o fumul sălilor cu jocuri de noroc… atunci să te ţină Dumnezeu calmă 🙁 …
Revenind la mămica de azi, mi-a plăcut că a început să conştientizeze situaţia în care era. Faptul că NU „este mereu femeia de vină” în abuzurile casnice, că NU trebuie să plecăm capul spre binele soţului iar un acoperiş deasupra capului nu este suficient pentru a rămâne într-o locuinţă ce nu mai este de mult cămin. Ideea de „sexul slab” nu vine de la felul cum arată femeia, ci de la felul cum este subjugată psihologic. Nebănuite sunt gândurile… nebunilor.
Cu toate acestea, am rămas plăcut surprinsă când mămica în curs de „recuperare” a spus că la rândul ei ţine legătura cu o altă mămică abuzată, dar aceasta este din Iaşi. Momentan încercăm să găsim împreună, dar şi separat variante de a ajuta mămica cu numărul 2. Din păcate, se pare că în Iaşi nu sunt locuri în centre speciale şi nici primăria nu a putut să o ajute. Păcat! 🙁 mare păcat!!! Dar eu totuşi cred că cineva acolo sus ne va ajuta.
Blogul De la sex la dragoste nu este locul unde perverşii găsesc poveşti libidinoase sau filmuleţe deocheate. Nu este nici locul unde să vă postaţi voi cererile de „nevoi personale” pe suma X. Este locul unde vorbesc despre sex, dar şi de educaţie sexuală. Povestesc despre sarcina mea, dar şi greutăţile de după naştere. Vorbesc despre cărţile destinate copiilor unde se explică sexualitatea pe înţelesul lor. Dar mai ales vorbesc despre abuzul asupra partenerelor.
În România nu este normal să îţi baţi soţia, dar este un obicei împământenit din păcate. Atât de împământenit, încât unii parteneri chiar îşi îngroapă consoartele…
Sursa foto pixabay.com
Descoperă mai multe la de la sex la dragoste
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Din pacate este o fata a realitatii pe care foarte putini oameni o constientizeaza, o realitate ignorata.
Putini oameni au dat atentie legii votate in parlament cu prima bataie rupta din rai.
In seara asta am scris un text despre minciuna in care traim cu totii.
Apoi am citit textul tau. Unul trist, dar mai real decat realitatea in care traim…
Sti ce este si mai trist? Sa vrei sa pleci din casa in care esti abuzata si primaria sa iti spuna ca nu are cum sa te ajute…
Sau mai trist este atunci când testăinui unei rude spunândui că în vreo două rânduri a dat în tine și îți spune că așa se mai întâmlă câte odată. Și ca să mai „taci și tu și să nu-l provoci”. Da parcă ar fi vina femeii că el dă în ea.
Este trist pentru o mare parte din femei au vazut in familie abuzul si cred ca este „normal” sa mai primesti o lapma sau injuratura din cand in cand.
In Romania de secol 14 in care traim, din pacate…. E bine sa se vorbeasca deschis despre abuzurile fizice si psihice la care sunt supuse multe femei. Si sa existe o sustinere organizata si consiliere . Asta ar fi de dorit.
Daca nu ai bani, nu exista. Eu cand am divortat nu am primit nici macar o imbratisare…