Sunt perfectionista din fire, dar cei din jurul meu ma critica pentru asta. Recent mi s-a cerut permisiunea la greseala, TOCMAI pentru a invata din propriile greseli.
Cum se pare ca am luat prostul obicei de a rezolva problemele tuturor si am dat peste tot felul de situatii, logic este sa fi gresit si eu cu nemiluita. Poate o doza mare de masochim a fost si cu Spring Super Blog. Acolo, niste oameni ori mult prea sinceri, ori aveau ceva cu mine, au reusit sa ma dea cu capul de pereti, pana mi-a facut rotunzi.
Cu aceasta ocazie, recunosc public: am gresit din graba, din oboseala, din neatentie, din dorinta de a ma lua si eu de altii. Nu am gresit intentionat. Pot mai mult de atat. Cer doar permisiunea de a mai gresii pana voi aduce bebeii pe lume, apoi nu mai am dreptul la greseli. Trebuie sa fiu a tot stiutoare, rabdatoare, multifunctionala.
Le doresc celor care m-au criticat, jumatate din tot ce am trait eu. Nu dau detalii si sa nu se inteleaga ca le doresc raul. Dar ideea de a se indemna unul pe altu la critica, nu pica bine nimanui. O sa vina momentul cand fiecare in parte, va avea partea lui de critica, rea vointa si antipatie.
Descoperă mai multe la de la sex la dragoste
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
cu totii avem dreptul sa gresim. chiar si mamele au acest drept 🙂